Tag Archives: misiune

Mărturie Ema (misiune Namibia – oct. ’13)

Posted by Administrator in Misiune, Ştiri tagged with Tags: , , ,

Pe de altă parte, știm că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce  iubesc pe Dumnezeu și anume  spre binele celor ce sunt chemați după planul Său.

Așa de mult am experimentat acest verset aici și am văzut că absolut toate lucrurile lucrează spre binele celor care îl iubesc pe Domnul. Mă bucur atât de mult  să văd că Domnul lucrează aici în Kalahari într-un loc simplu și printre oameni simpli, dar atât de valoroși in ochii Domnului. Așa cum a scris Rebeca, am avut parte  de multe experiente aici, unele plăcute, altele mai puțin plăcute, dar din toate aceste întâmplări Domnul a vrut ca noi să învățăm ceva. Îl laud pe Domnul pentru schimbarea pe care o face printre adolescenții de aici, nu pot să nu fiu bucuroasă cand îi văd așa plini de pasiune pentru Domnul și văd că Domnul lucrează în viața lor în fiecare zi, 4 din cei care s-au hotărât să se boteze (Paulina, Jacob, Lucia și Ema) sunt în clasa mea și le-am văzut dorința lor după Domnul. În fiecare pauză citesc din Biblie și cantă despre Domnul, iar atunci când se adună cu celelalte clase și încep să cânte, am impresia că cerul coboară la noi. Continue reading

Marturie Calin

Posted by Administrator in Marturie, Misiune tagged with Tags: , , , ,

Ma numesc Turca Francisc Calin si am 26 de ani. M-am nascut intr un sat numit Sistarovat din judetul Arad. Suntem 7 copii la parinti, 5 baieti si 2 fete, din care 6 suntem botezati. De mici, tati ne ducea la biserica si ne invata despre Dumnezeu si dragostea care o are El pentru noi.

La varsta de 7 ani tati alaturi de un frate din biserica noastra au hotarat sa ne trimita in Arad la scoala pentru ca in sat la noi nu aveam nici un viitor si asa eu cu inca 3 frati am ajuns in Arad la scoala si stateam la un camin crestin. Acolo am invatat mai multe din Biblie. In fiecare duminica trebuia sa mergem la biserica. Intr-un timp, imi placea pentru ca mergeam la grupele de copii si acolo imi placeau foarte mult cantecele si in mod special lectiile misionare. Am ramas impresionat si mirat cum de acei misionari mergeau in colturile lumii pentru a duce Cuvantul Domnului si dragostea Lui pentru oameni, de multe ori riscandu-si viata. Atunci nu intelegeam ce-i indeamna sa faca asa ceva, dar acum stiu ca atunci cand Il intalnesti pe Dumnezeu ca Mantuitor dragostea Lui te copleseste si nu poti tine numai pentru tine, simti ca trebuie sa spui si altora. Continue reading

Mărturie Adela

Posted by Administrator in Marturie, Misiune tagged with Tags: , ,

Adela
Totul a fost despre Dumnezeu, este despre Dumnezeu și va fi despre Dumnezeu.

Dragostea mea pentru misiune a început încă de când eram mică și mergeam cu grupele de copii în satele de lângă Deva. Îmi plăcea mult să merg acolo și să cânt despre Dumnezeu, dar nu m-am gândit că acesta este doar începutul.

Auzeam povestiri despre misionari și îi spuneam Domnului că dacă o să vrea să mă trimită acolo o să merg, doar să-mi spună, apoi uitam de asta.

Când am mai crescut, am continuat să merg în misiune cu tinerii, iar în perioada studenției am mers în misiune în Oltenia. Acolo, Dumnezeu m-a format, mi-a arătat ce înseamnă să mă dăruiesc celor din  jur, să-i iubesc, să mă deschid și să le spun ce a facut Dumnezeu în viața mea. Continue reading

Namibia, săptămâna 3 și 4

Posted by Administrator in Misiune, Ştiri tagged with Tags: , ,

Au trecut deja 2 saptamani de cand nu v-am mai scris si poate nu ati mai auzit nimic despre noi. Suntem tare bine. Aici, in Africa timpul zboara prea repede. Ziua e destul de scurta (in Africa este iarna acum), dar plina in acelasi timp. Domnul ne surprinde cu atatea lucruri frumoase in fiecare zi.

In Kalahari duminetiile sunt dure si rapide. Dimineata cand ne trezim e cel mai frig. Nu am nevoie de cafea ca sa ma trezesc de-a binelea. Saptamana trecuta Mama Neli si Lidia au plecat in capitala; baietii au plecat cu masina in oras. Am ramas doar eu, Rebeca, Rena si Dani Pater. Ne-am trezit la ora 5 dimineata. La ora 6:50 mancarea pentru 14 muncitori si aproximativ 60 de copii trebuia sa fie gata. Domnul a fost cu noi si avut grija sa fie totul bine, dar diavolul a incercat si el sa ne sperie. O masina de politie cu 11 politisti a venit doar pentru “vizita”, ziceau ei. Ne-au verificat pasapoartele si vizele, s-au uitat curios prin imprejurimi si au plecat.

namibia saptamana 3,4 1Masina noastra este la reparat in Grootfontain (cel mai apropiat oras de noi), asa ca am mers in misiune pe jos, prin nisip ca pe vremea Domnului Isus. Cand inima ta bate pentru El durerile de picioare si ranile de pe talpi nu mai conteaza. Dupa aproximativ 2 ore am ajuns in sat. Oamenii s-au adunat imediat la partasia de sub pom. Dupa biserica am reusit sa facem mai multe poze copiilor si sa aflam mai multe despre fiecare. Majoritatea dintre ei erau orfani. Unii dintre parintii lor lucreaza in sat: danseaza pentru turisti sau pentru vrajitor la “vindecarea” unui bolnav. Dupa ce s-a intunecat am stat in jurul focului, am cantat, am facut ceai. Toti copiii se inghesuiau la noi in brate. Mai radeau cand vedeau diferenta de culoare dintre noi.

namibia saptamana 3,4 1Mi-aduc aminte ca intr-o zi la scoala un copil (Moyo) a gasit o revista cu Etosha National Parc of Namibia. S-au strans toti copiii in jurul lui si incepeau sa zica ce au mancat ei de acolo: zebra, pisica, girafa, gazelle, antilopa, tot felul de pasari etc. Serpii sunt asociati cu diavolul, nu-i mananca. Dintr-un pliant a unui parc national au facut un meniu de restaurant. Erau mai incantati decat mine atunci cand am posibilitatea sa aleg ce sa-mi pun pe shaorma.
Rebeca i-a invatat diferenta dintre animalele salbatice si cele domestice. A pus imaginile pe tabla. Printre ele era o imagine cu un cocos. La un moment dat un copil a zis: “Vreau sa gust asta! Ce gust are?”

Uneori stau si ma gandesc la copiii astia. Multi dintre ai nu au vazut niciodata cum arata un rau, o mare. Lumea lor inseamna doar plimbari prin bush (asa se numeste asociatia formata din iarba elefantilor si copacii acacia de aici). Gasesc asa o mare placere sa dea cu batul intr-un cactus sau sa rupa o bucata de cauciuc cu un ciob de sticla gasit in nisip.

namibia saptamana 3,4 3In acest week-end trebuia sa mergem intr-un sat (Grashoek). Masina e la reparat in oras. Domnul ne-a luat masina si ne-a dat o motocicleta si 2 cai. Trebuie sa traim viata asta cat mai simplu. Doar 2 dintre noi au putut sa mearga in sat cu motocicleta. Nisipul era asa de mare incat au trebuit sa mearga pe rand: si pe jos si cu motocicleta.

Intr-o seara, cand eram la o familie am putut sa mai invat cate putin din simplitatea vietii. “Casa” era pe deal. In sezonul polios, ploaia aduce nisipul la vale. Din aceasta cauza casa nu avea acoperis, niste trestii in loc de pereti, cateva paturi in loc de pat, 2-3 oale, 2-3 cani si cam atat. Focul din mijloc emana putina caldura si facea totul in jurul lui vizibil. Oamenii erau fericiti…cantau.

Si acum lectia: bucuria sta in lucrurile simple. Dumnezeu e atat de simplu si cel mai minunat. Raman uimita in fiecare zi cand vad cat de fericita pot sa traiesc intr-o lume atat de simpla. Vreau sa traiesc simplu chiar si atunci cand o sa intru in lumea complicta a Europei.
Nelinistea, deznadejdea, agitatia, frustrarile, discomfortul, autocondamnarea…sunt doar cateva aspecte din viata cotidiana traita in jurul eului. Cand eul dispare si este inlocuit de dragostea Domnului Isus toate aceste aspect capata sens…chiar si mirosul neplacut, durerile de cap, de gat sau chiar ranile cauzate de vant si soare.

Multumesc ca va rugati pentru noi!

( Ema )Au trecut deja 2 saptamani de cand nu v-am mai scris si poate nu ati mai auzit nimic despre noi. Suntem tare bine. Aici, in Africa timpul zboara prea repede. Ziua e destul de scurta (in Africa este iarna acum), dar plina in acelasi timp. Domnul ne surprinde cu atatea lucruri frumoase in fiecare zi.

In Kalahari duminetiile sunt dure si rapide. Dimineata cand ne trezim e cel mai frig. Nu am nevoie de cafea ca sa ma trezesc de-a binelea. Saptamana trecuta Mama Neli si Lidia au plecat in capitala; baietii au plecat cu masina in oras. Am ramas doar eu, Rebeca, Rena si Dani Pater. Ne-am trezit la ora 5 dimineata. La ora 6:50 mancarea pentru 14 muncitori si aproximativ 60 de copii trebuia sa fie gata. Domnul a fost cu noi si avut grija sa fie totul bine, dar diavolul a incercat si el sa ne sperie. O masina de politie cu 11 politisti a venit doar pentru “vizita”, ziceau ei. Ne-au verificat pasapoartele si vizele, s-au uitat curios prin imprejurimi si au plecat.

namibia saptamana 3,4 1Masina noastra este la reparat in Grootfontain (cel mai apropiat oras de noi), asa ca am mers in misiune pe jos, prin nisip ca pe vremea Domnului Isus. Cand inima ta bate pentru El durerile de picioare si ranile de pe talpi nu mai conteaza. Dupa aproximativ 2 ore am ajuns in sat. Oamenii s-au adunat imediat la partasia de sub pom. Dupa biserica am reusit sa facem mai multe poze copiilor si sa aflam mai multe despre fiecare. Majoritatea dintre ei erau orfani. Unii dintre parintii lor lucreaza in sat: danseaza pentru turisti sau pentru vrajitor la “vindecarea” unui bolnav. Dupa ce s-a intunecat am stat in jurul focului, am cantat, am facut ceai. Toti copiii se inghesuiau la noi in brate. Mai radeau cand vedeau diferenta de culoare dintre noi.

namibia saptamana 3,4 1Mi-aduc aminte ca intr-o zi la scoala un copil (Moyo) a gasit o revista cu Etosha National Parc of Namibia. S-au strans toti copiii in jurul lui si incepeau sa zica ce au mancat ei de acolo: zebra, pisica, girafa, gazelle, antilopa, tot felul de pasari etc. Serpii sunt asociati cu diavolul, nu-i mananca. Dintr-un pliant a unui parc national au facut un meniu de restaurant. Erau mai incantati decat mine atunci cand am posibilitatea sa aleg ce sa-mi pun pe shaorma.
Rebeca i-a invatat diferenta dintre animalele salbatice si cele domestice. A pus imaginile pe tabla. Printre ele era o imagine cu un cocos. La un moment dat un copil a zis: “Vreau sa gust asta! Ce gust are?”

Uneori stau si ma gandesc la copiii astia. Multi dintre ai nu au vazut niciodata cum arata un rau, o mare. Lumea lor inseamna doar plimbari prin bush (asa se numeste asociatia formata din iarba elefantilor si copacii acacia de aici). Gasesc asa o mare placere sa dea cu batul intr-un cactus sau sa rupa o bucata de cauciuc cu un ciob de sticla gasit in nisip.

namibia saptamana 3,4 3In acest week-end trebuia sa mergem intr-un sat (Grashoek). Masina e la reparat in oras. Domnul ne-a luat masina si ne-a dat o motocicleta si 2 cai. Trebuie sa traim viata asta cat mai simplu. Doar 2 dintre noi au putut sa mearga in sat cu motocicleta. Nisipul era asa de mare incat au trebuit sa mearga pe rand: si pe jos si cu motocicleta.

Intr-o seara, cand eram la o familie am putut sa mai invat cate putin din simplitatea vietii. “Casa” era pe deal. In sezonul polios, ploaia aduce nisipul la vale. Din aceasta cauza casa nu avea acoperis, niste trestii in loc de pereti, cateva paturi in loc de pat, 2-3 oale, 2-3 cani si cam atat. Focul din mijloc emana putina caldura si facea totul in jurul lui vizibil. Oamenii erau fericiti…cantau.

Si acum lectia: bucuria sta in lucrurile simple. Dumnezeu e atat de simplu si cel mai minunat. Raman uimita in fiecare zi cand vad cat de fericita pot sa traiesc intr-o lume atat de simpla. Vreau sa traiesc simplu chiar si atunci cand o sa intru in lumea complicta a Europei.
Nelinistea, deznadejdea, agitatia, frustrarile, discomfortul, autocondamnarea…sunt doar cateva aspecte din viata cotidiana traita in jurul eului. Cand eul dispare si este inlocuit de dragostea Domnului Isus toate aceste aspect capata sens…chiar si mirosul neplacut, durerile de cap, de gat sau chiar ranile cauzate de vant si soare.

Multumesc ca va rugati pentru noi!

( Ema )