Stiri din Filipine – aug.’29

Posted by Administrator in Misiune, Ştiri tagged with

Au trecut aproape doua saptamani de cand suntem parte din povestea lui Dumnezeu din tribul palawano. De cand suntem aici, ne-am dat seama ca suntem doar martori la ceea ce face El in viata oamenilor de aici. Primele zile au fost mai grele, nu stiam cum sa ne integram in viata lor sau cum putem pune mana sa facem ceva practic pentru oamenii de aici. Oamenii palawano sunt asa sfiosi si speriati (asa au fost la inceput) mai ales copiii si cu greu ne-am apropiat de ei. Acum la sfarsit ne dam seama ca ii iubim mai mult pentru ca a luat mai mult timp si efort sa ne apropiem si sa ii cunoastem.

Aproape in fiecare zi am avut acelasi program, dimineata de la 8 incepea scoala si eram acolo prezenti cand toti se rugau pentru noua zi de scoala. Cat de mult avem de invatat de la niste copii! Cu fetele ne-am pus sa restauram cartile vechi si foarte uzate ale scolii, sa le punem in folii si sa le etichetam pe toate. A fost munca pe banda, dar am facut totul cu gandul ca orice lucru, mic sau mare il facem pentru ca El sa fie inaltat.

In timp ce lucram, copiii veneau pe rand sa dea test si inainte de a scrie puneau capul pe masa si se rugau. Ma uitam la ei si ma gandeam ce munca sustinuta au facut oamenii de aici cu ei, sa le formeze obiceiuri sanatoase si incet incet sa le schimbe caracterul si sa se vada o viata noua intr-o zi, in ei. Am fost incurajati de fiecare data cand taiam carti si vedeam cuvinte din Biblie, versete sau exemple de comportare buna.

In spatele scolii baietii au sapat o groapa mare pentru 6 wc-uri, pe caldura din Filipine.A fost munca grea, dar multumirea din ochii barbatilor cu care au lucrat a meritat osteneala. La sfarsit nu mai faceai diferenta intre pielea de palawan sau a baietilor, ca era prea arsa de soare.

Bariera cea mai mare a fost limba, majoritatea din trib nu stiu engleza si a fost enervant sa nu putem vorbi cu oamenii, noi am zambit cat am putut de frumos la toti, sa inteleaga ca ii iubim mult si apoi prin semne daca era necesar. Fetele mai mari au invatat un cantec in romana si Cin-Cin reproducea perfect orice ii canta Lavi, copiii astia sunt speciali si foarte destepti. Am multumit Domnului pentru ce face El in viata lor.

Mancarea a fost aceasi in fiecare zi, orez cu legume sau cu sos si vreau sa spun ca inca nu ne-am saturat de orez, asa de bun e. Cei care lucreaza aici au avut grija de noi si ne-au iubit tare. Nu cred ca a fost vreo intalnire la masa, sa nu radem cu toti dintii si cu tot stomacul si sa simtim fericire deplina :) O sa ne fie dor de serile cu staff-ul din Bintat Karis.

Ultima zi petrecuta in biserica cu ei a fost speciala si pentru prima oara de cand suntem aici, ii vad pe oameni ca se apropie de noi. Barbatii s-au ridicat sa spuna multumiri celor care i-au ajutat la sapat, copiii au multumit pentru noi…a fost asa frumos si ne-am gandit ca oamenilor le-a trebuit multe zile pana sa se apropie de noi. Si tocmai cand sa plecam, avem parte de dragostea lor intr-un mod mai vizibil. Copiii ne-au dat manutele lor si am lasat ca dragostea Lui sa se vada in relatiile care s-au format in tribul palawano. Desigur ca ne-a fost greu sa plecam si sa ii vedem ca plang, eu m-am minunat ca i-am vazut plangand stiind cultura lor si felul de a fi. Domnul e prezent in ei si am vazut asta asa frumos. Nu pot spune ca am contribuit foarte mult la vreo schimbare in viata lor, dar sunt coplesita sa Il cunosc pe El aici si ce face El si sa ma indragostesc tot mai mult de El. Despre El e povestea…

Splendoarea cu care ne-a inconjurat El, mainile Lui care au pictat cerul la apus, peisajul plin de palmieri si copaci inalti, carabao in apa, copii pe strada care se uita la tine, terasele de orez, apa de munte albastra-turcoaz, jungla si oamenii care traiesc izolati in inima ei.. Sunt atatea lucruri de impartasit, dar in toate vrem sa ii aducem slava Lui, suntem minunati de El si de puterea Lui aici, in insula Palawan.

Multumim pentru rugaciunile ridicate pentru noi, am trait cu gandul ca nu suntem singuri si ca avem oameni dragi care stau langa noi, chiar daca suntem la capatul celalalt al lumii. In cateva zile ne vedem! 

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *


− 1 = one